Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare

OLIMPIADA – DISCIPLINE TEHNOLOGICE

Faza naţională – 21.04.2003

Profil: TEHNIC Specializare: MECANICA

Clasa: XI

Corector 1____________________________

Corector 2____________________________

Media ________________________________

 

 

Nr. Pagini _______________________

 

 

 

Atenţie Itemii au un singur răspuns corect

Încercuirea mai multor variante se consideră răspuns greşit

 

 

Subiectul. I. TOTAL: 20 puncte

Încercuiţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect.
  1. Valoarea parametrului de rugozitate înscris în semnul rugozitate se exprimă în:
    1. metri
    2. micrometri
    3. mm
    4. grade
  1. Filetul metric se notează cu simbolul:
    1. KM
    2. Tr
    3. Pt
    4. M
  1. In cazul în care toate suprafeţele unei piese au aceeaşi rugozitate, aceasta se notează pe desen:
    1. pe fiecare suprafaţă
    2. deasupra indicatorului
    3. în indicator
    4. pe linia de indicaţie
  1. Un inci(ţol) are valoarea de:
    1. 1,2 cm
    2. 10 mm
    3. 24,5 mm
    4. 25,4 mm
  1. Penele transversale au axa:
    1. identică cu axa comună a pieselor
    2. înclinată la 45o faţă de axa comună a pieselor
    3. paralelă cu axa comună a pieselor
    4. perpendiculară pe axa comună a pieselor

 

  1. Mărimea fizică măsurată cu tahometrul este:
    1. Viteza
    2. turaţia
    1. tensiunea mecanică
    2. tensiunea electrică
  1. Sarcinile distribuite pe o lungime se măsoară în:
    1. Nm
    2. Pa
    3. N/m
    4. N/m2

8. Linia de ruptură la piesele metalice se trasează cu:

  1. linie continuă subţire ondulată
  2. linie continuă subţire zig-zag
  3. linie continuă subţire
  4. linie continuă groasă

9. Cotele se înscriu deasupra liniei de cotă la distanţa de:

    1. 2 – 3 mm
    2. 10 mm
    3. 1 –2 mm
    4. 7 mm

10. Simbolul SR înscris înaintea unei cote indică:

    1. un diametru
    2. diametrul unei sfere
    3. raza unei sfere
    4. latura unui pătrat

11. Traseele planelor de secţionare se reprezintă cu:

    1. linie punct subţire
    2. linie punct mixtă
    3. linie continuă subţire
    4. linie punct groasă

  1. Valoarea maximă a tensiunilor admisibile într-o piesă este:

    1. s p

    2. s e

    3. s c

    4. s a

13. Osiile vagoanelor de cale ferată sunt solicitate la:

    1. întindere cu încovoiere

    2. forfecare

    3. forfecare cu răsucire

    4. încovoiere

 

14. Valoarea diviziunii unui mijloc de măsurare este:

    1. caracteristică tehnică

    2. indice metrologic

    3. caracteristică mecanică

    4. indice de calitate

15. Sub acţiunea momentului de răsucire Mt în secţiunea transversală a barei se produc:

    1. eforturi axiale

    2. eforturi axiale şi tangenţiale

    3. eforturi radiale

    4. eforturi tangenţiale

16. Coeficientul de siguranţă pentru o piesă executată din oţel, cu rezistenţa la rupere şi rezistenţa admisibilă , este:

    1. 2

    2. 5

    3. 6

    4. 4

17. Măsurarea dimensiunilor liniare cu preciziile 0,1; 0,05 sau 0,02 mm se realizează cu:

    1. şublerul

    2. raportorul

    3. micrometrul

    4. rigla

18. Arborii transmit mişcarea de:

    1. translaţie

    2. oscilaţie

    3. rotaţie

    4. lunecare

19. Aliaje antifricţiune sunt:

    1. bronzuri laminabile;
    2. aliaje ale nichelului;
    3. aliaje ale cromului;
    4. aliaje Sn-Pb;

20. Prin laminare se produce :

    1. micşorarea volumului semifabricatului;
    2. refularea materialului;
    3. modificarea structurii materialului
    4. creşterea în lungime cu menţinerea constantă a secţiunii transversale a materialului;

 

Subiectul. II. TOTAL: 30 puncte

A. Încercuiţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare variantei corecte ce înlocuieşte spaţiile marcate cu .

1. Metoda de zero constă în mărimii de măsurat de către efectul acţiunii unei mărimi cunoscute.

    1. compararea
    2. compensarea efectului
    3. înlăturarea
    4. echilibrarea

2. Operaţia de măsurare a unei mărimi fizice constă în mărimii date cu o altă mărime de aceeaşi natură.

    1. echivalarea
    2. multiplicarea
    3. compararea
    4. compensarea

3 Vederea este care indică partea vizibilă a unui obiect şi, dacă este necesar, părţile invizibile.

    1. proiecţia ortogonală
    2. proiecţia triortogonală
    3. proiecţia conică
    4. epura

4. Dacă secţiunea se reprezintă în intervalul de ruptură dintre două părţi ale aceleiaşi vederi ale obiectului, ea poartă denumirea de .

    1. secţiune deplasată
    2. secţiune suprapusă
    3. secţiune intercalată
    4. secţiune obişnuită

5. Pivoţii sunt acele fusuri axiale sau radial-axiale la care forţa principală din lagăr este .

    1. perpendiculară pe axa de rotaţie
    2. paralelă cu axa de rotaţie
    3. foarte mare
    4. nulă

6. Calculul arcurilor ia în considerare relaţia dintre sarcinile exterioare reprezentate de forţa F sau de momentul M şi .

    1. deformaţia rezultată
    2. caracteristica arcului
    3. rigiditatea
    4. condiţiile speciale de exploatare

7. Modelul este o piesă asemănătoare cu piesa turnată, având, faţă de dimensiunile acesteia, dimensiuni cu valoarea contracţiei şi a adaosului de prelucrare.

    1. egale
    2. mai mari
    3. mai mici
    4. mai mici sau cel mult egale

8. Piesele realizate prin turnare sub presiune au şi caracteristici mecanice superioare pieselor turnate prin alte procedee.

    1. pelicule de oxizi
    2. greutate mai mică
    3. precizie dimensională
    4. caracteristici termice

9. Sistemul de măsură reprezintă .

    1. totalitatea unităţilor de măsură fundamentale şi derivate care formează un ansamblu coerent
    2. totalitatea unităţilor de măsură fundamentale
    3. totalitatea etaloanelor utilizate ca mijloace tehnice
    4. reprezentarea numerică a valorilor mărimilor fizice

10. Alimentarea unui rezervor cu combustibil se face folosind metoda .

    1. de umplere
    2. de golire
    3. de măsurare
    4. de verificare

11. Încercarea de duritate Vickers se realizează cu penetrator .

    1. cu calotă sferică
    2. piramidal
    3. conic
    4. cilindric

 

12. Construcţia pieselor turnate trebuie să asigure , pentru evitarea apariţiei defectelor numite sufluri.

    1. eliminarea uşoară a aerului şi a gazelor
    2. reducerea volumului masei turnate
    3. uşurarea demulării
    4. contracţie liberă

13. Plasma este care în tehnică se foloseşte şi la debitare.

    1. substanţă lichidă puternic ionizată
    2. substanţă gazoasă puternic ionizată
    3. substanţă lichidă neutră
    4. un gaz plasmogen

14. Verificarea calităţii se face pe loturi de table din şi aceeaşi clasă de calitate, provenite din aceeaşi şarjă de elaborare.

    1. probe şi epruvete pentru încercări
    2. masa lotului
    3. standarde
    4. aceeaşi marcă de oţel

15. La punerea în funcţiune a furnalului, pentru uşurarea aprinderii cocsului, este bine ca în dreptul gurilor de vânt să se pună .

    1. mangal
    2. minereu
    3. calcar
    4. aer rece

 

Subiectul. III. TOTAL: 40 puncte

Se dă arborele din figura de mai jos, confecţionat din oţel carbon de calitate cu 0,45% C şi , asupra căruia acţionează un moment de torsiune transmis de un motor cu puterea P=1KW şi turaţia n=1910 rot/min.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Scara 1:1

A. Încercuiţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect. (20p)

1. Identificaţi, folosind simbolizarea convenţională, oţelul din care este confecţionat arborele:

    1. OL 45
    2. 45MoCr11
    3. OLC 45
    4. AUT45

2. Voaloarea lui este:

3. Valoarea momentului de torsiune transmis de motor este:

    1. 50 daNcm
    2. 0,05 daNcm
    3. 10 Pa
    4. 50 daN/cm

4. Modulul de rezistenţă al arborelui cu secţiune plină se calculează folosind formula:

5. Luându-se în considerare numai solicitarea la torsiune, diametrul minim al arborelui este:

    1. 2 cm

    2. 100 mm

    3. 15 cm

    4. 0,24 m

6. Cifra 2 din figură indică:

    1. zone de calare

    2. tronsoane intermediare

    3. tronsoane de sprijin

    4. fusuri

7. Prima etapă a proiectării unui arbore constă în:

    1. efectuarea verificării de rezistenţă

    2. adoptarea soluţiei constructive

    3. realizarea schiţei

    4. predimensionarea

8. Pentru îmbunătăţirea durităţii (60HRC) arborele se căleşte. Tratamentul de călire în acest caz se numeşte:

    1. călire la perlită

    2. călire la martensită

    3. călire la ferită

    4. călire la cementită secundară

9. Rezistenţa admisibilă la torsiune este valabilă pe curba caracteristică în:

    1. zona de proporţionalitate

    2. zona de curgere

    3. zona de rupere

    4. zona de deformare plastică

10. Ca dimensiune constructivă finală, se va alege:

    1. valoarea din standarde, imediat superioară celei rezultate din calcul

    2. valoarea imediat superioară celei rezultate din calcul, prin rotunjire

    3. valoarea egală cu cea rezultată din calcul

    4. în funcţie de duritatea materialului

B. Realizaţi desenul de execuţie, în spaţiul indicat pe foaia de concurs, pentru arborele reprezntat la scara 1:1 în figură , (20p)

Veţi avea în vedere următoarele:

    1. scara 1:2

    2. înscrierea tuturor cotelor

    3. tratamentul termic aplicat pentru îmbunătăţirea durităţii, pentru o suprafaţă

    4. indicarea a două abateri de formă şi/sau de poziţie diferite

    5. indicarea stării suprafeţelor avându-se în vedere prelucrarea arborelui cu cel puţin două rugozităţi.